Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Contribuția tenorului Mihail Muntean la dezvoltarea artei vocale de operă în Republica Moldova


Autor: Nistreanu Elena
Gradul:doctor în studiul artelor, culturologie
Specialitatea: 17.00.01 - Arte audio-vizuale (cu specificarea: artă teatrală; artă muzicală; artă cinematografică, televiziune şi alte genuri de artă audiovizuală)
Anul:2017
Conducători ştiinţifici: Vladimir Axionov
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
Svetlana Ţîrcunova
doctor, profesor universitar, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)
Instituţia: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)

Statut

Teza a fost susţinută pe 13 iunie 2017 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.47 Mb / în română

Teza

CZU 784.087.684.131(048)(043.3)

Adobe PDF document 6.52 Mb / în română
212 pagini


Cuvinte Cheie

Mihail Muntean, tenor, belcanto, operă, rol central, Bal mascat, Paiațe, Evgheni Oneghin, Dama de pică, Petru Rareș, Serghei Lazo, dificultăți tehnice vocale, Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”

Adnotare

Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 272 de titluri (în limbile română, engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană, rusă și ucraineană), 7 anexe, 150 de pagini text de bază, 48 pagini anexe.

Domeniul de studiu: istoria artei interpretative de operă din a doua jumătate a sec. XX – începutul sec. XXI.

Scopul şi obiectivele tezei. Scopul cercetării constă în evaluarea contribuției lui M. Muntean la dezvoltarea artei vocale de operă în Republica Moldova pe baza analizei partidelor vocale centrale din lucrările lirice ale compozitorilor vest-europeni, ruși și autohtoni, interpretate de tenor, unele din ele fiind interpretate în premieră pe scena TNOB „Maria Bieșu”. Obiectivele cercetării rezidă în efectuarea analizei multiaspectuale a partidelor vocale din unele opere în interpretarea lui M. Muntean; relevarea atât a dificultăților vocale și a problemelor tehnice, cât și a modalităților de depășire ale acestora, utilizate de cântăreț; caracterizarea manierei interpretative a lui M. Muntean și determinarea profilului artistic al cântărețului în contextul creației de operă; determinarea influenței activității lui artistice asupra dezvoltării creației de operă în Republica Moldova și peste hotarele ei.

Noutatea ştiinţifică și originalitatea. Prezenta teză este prima cercetare complexă în știința muzicală autohtonă, consacrată studierii procesului artistic și a problemelor tehnico-vocale în realizarea rolurilor centrale din diverse opere create de M. Muntean. Sunt introduse în uz științific rezultatele analizei operelor vest-europene (Paiațe de R. Leoncavallo și Bal mascat de G. Verdi), ruse (Evgheni Oneghin și Dama de pică de P. Ceaikovski) și naționale (Petru Rareș de E. Caudella și Serghei Lazo de D. Gherșfeld), care sunt examinate prin prisma viziunii interpretative originale a tenorului. În lucrare este utilizată o metodă de cercetare complexă ce presupune îmbinarea aspectelor muzicologic și interpretativ.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată rezidă în argumentarea teoretică a aportului cântărețului Mihail Muntean la evoluția artei vocale de operă, argumentare ce oferă, la rândul său, instrumentarul necesar în aprecierea valorii acestei contribuții și ponderii ei în cultura muzicală națională, toate acestea în vederea utilizării rezultatelor obținute atât în muzicologia autohtonă, cât și în procesul de învățământ artistic din Republica Moldova.

Semnificația teoretică. Studierea activității artistice a lui M. Muntean constituie un aport considerabil la aprofundarea cunoștințelor în domeniul artei vocale din Republica Moldova și în evoluția activității TNOB „Maria Bieșu”. Lucrarea de față completează informațiile despre personalitatea artistică a lui M. Muntean prin elucidarea stilului său interpretativ, a particularităților tehnicii cântului, a recomandărilor metodice în depășirea problemelor vocale. Concluziile teoretice pot servi drept bază pentru cercetări științifice ulterioare în domeniul artei cântului și istoriei operei naționale și universale.

Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele cercetării pot fi aplicate în cursurile universitare de Canto, Măiestrie de operă, Istoria artei vocale, Practica artistică, Istoria muzicii universale, Istoria muzicii naționale din instituțiile de învățământ de profil. Recomandările formulate pot fi utile atât studenților și pedagogilor de canto, cât și viitorilor cercetători.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele investigației au fost aprobate în cadrul mai multor conferințe științifice internaționale din Republica Moldova și Rusia, fiind reflectate în 10 publicații științifice ale autoarei.

Cuprins


1. ROLUL ARTEI INTERPRETATIVE A LUI MIHAIL MUNTEAN ÎN DEZVOLTAREA CULTURII MUZICALE NAȚIONALE: COORDONATE ALE CERCETĂRII
  • 1. 1. Baza metodologică a cercetării activității artistice a tenorului Mihail Muntean
  • 1. 2. Arta și știința cântului
  • 1. 3. Problematica genului de operă
  • 1. 4. Concluzii la capitolul 1

2. MANIFESTĂRILE LIRICE ALE LUI MIHAIL MUNTEAN ÎN OPERA VEST-EUROPEANĂ
  • 2. 1. Nobilul Riccardo din opera Bal mascat de Giuseppe Verdi
  • 2. 2. Personajul verist Canio din opera Paiaţe de Ruggero Leoncavallo
  • 2. 3. Concluzii la capitolul 2

3. REALIZĂRILE LUI MIHAIL MUNTEAN ÎN DOMENIUL OPEREI RUSE (PRIN PRISMA OPERELOR LUI P. CEAIKOVSKI)
  • 3. 1. Imaginea poetul Lenski din opera Evgheni Oneghin
  • 3. 2. Personalitatea contradictorie a lui Gherman din opera Dama de pică
  • 3. 3. Concluzii la capitolul 3
4. PRESTAȚIILE LUI MIHAIL MUNTEAN ÎN OPERA NAȚIONALĂ
  • 4. 1. Particularitățile rolului Petru Rareș din opera omonimă de Eduard Caudella
  • 4. 2. Eroul revoluționar din opera Serghei Lazo de David Gherșfeld
  • 4. 3. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI